Toamna medievala

In weekend am fost iar in Sighisoara si in Bietan. Si o sa mai mergem!
Sighisoara era in renovare. "Se schimba pavajul, va rugam rabdare pana in decembrie, facem sa fie bine. Am zis!" ne-a anuntat tobosarul cetatii. "Adjudecat!"  a confirmat spusele lui garda care il insotea. Si chiar cu toate strazile rascolite in asteptarea pavajului care incepuse sa apara pe la capete, Sigisoara tot pastreaza aerul si farmecul medieval si tot arata de parca nu ar fi din Romania. Se cunoaste influenta vestului si chiar daca Morrison era drogat cand a scris "The End" (si pe celelalte, dar asta nu conteaza) avea dreptate cand spunea "The west is the best". . Era coada la urcare in turnul cu ceas asa ca am mers intai sa vedem biserica si cimitirul din deal, prin scara acoperita, bineinteles.

Se auzea o chitara, dar nu un rockerash mai tanar sau mai batran care sa ne cante in pasaj la metrou, de obicei "Andri Popa" sau "Amintire cu haiduci". Era o doamna imbracata in alb si care canta ceva necunoscut si nu am retinut nici un vers din pacate.

Am intrat si in biserica evanghelica din deal de data asta si doamna care ne-a vandut biletele ne-a povestit si cateva lucruri despre istoria bisericii si schimbarile prin care a trecut. Cimitirul era parca si mai frumos si mai linistitor in culorile toamnei.

Am coborat si ne-am asezat la terasa de la Casa Cositorarului, langa zidul cetatii pentru un ceai si o placinta cu branza. Aici se simte cel mai bine aerul medieval al Sighisoarei, in zidul si gardul care inconjoara mesele si scaunele de fier atinse de cocleala (facuta cu vopsea verde, dar facuta bine), plantele care coboara pe zid si pe gard, vestimentatia chelneritelor...

 Am urcat in turn, dar cum lumea era cam obosita si lipsita de chef, nu am facut prea multe poze pe-acolo. 

Am coborat si am stat pe o banca in spatele primariei sa ne decidem ce facem si unde o sa mancam.

Am fost sa ne luam camerele pe care le rezervasem la o pensiune si am vrut sa mancam undeva, dar sa fie frumos. Din oras se vedea o pensiune sus pe deal si am zis ca vederea de acolo trebuie sa fie foarte frumoasa asa ca hai in masina si mergem acolo. Aveam dreptate, vederea de acolo era superba, pacat ca. din nu am intrebat ce motive, nu aveau mancare. Desi din punct de vedere anatomic e imposibil, pe stomac il durea in cot de priveliste asa ca am mancat la alt restaurant, tot pe acolo pe sus. Dupa masa plimbare prin padure, dus masina inapoi la pensiune si iar plimbare prin cetate. Ne-am oprit iar la terasa de la Casa Cositorarului (nu vreau sa ii fac reclama dar chiar ne-a placut mult) unii pentru ceai altii pentru un pahar, doua de vin...

 A doua zi am plecat in Biertan. De data asta am gasit biserica deschisa. Bisericile catolice, luterane sau evanghelice sau prin ce alte stadii or mai fi trecut ele, si cea de aici si cea din Sighisoara, sunt foarte frumoase, mult mai frumoase si mai impresionante decat cele ortodoxe.

Plimbare agale pe sub boltile cetatii..

...si pe langa ziduri...

 

... si prin padure pe deal...